Nicio persoană condamnată nu va mai putea fi încarcerată dacă verdictul de condamnare nu este motivat.

Decizia a fost luată, miercuri, de Curtea Constituţională iar Parlamentul are la dispoziție 45 de zile, de la momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial, să modifice Codul de procedură penală. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

Curtea Constituţională a decis, miercuri, că, în momentul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti aceasta trebuie să fie redactată, motivată în fapt şi în drept deoarece redactarea motivării ulterior deciziei de condamnare lipseşte persoana repectivă de „garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil”.

Concret, CCR a admis, cu majoritate de voturi, o excepţie de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituţionale mai multe articole din Codul de procedură penală.

Astfel, sunt declarate neconstituţionale:

art. 400 alin. (1) – „Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care trebuie să aibă conţinutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii”;
art. 405 alin. (3) – „(3) Preşedintele completului pronunţă minuta hotărârii”;
art. 406 alin. (1) şi (2) – „(1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunţare. (2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunţare, şi se semnează de toţi membrii completului şi de grefier”.

Ca argumente, Curtea a reţinut că „redactarea hotărârii judecătoreşti penale (motivarea în fapt şi în drept) ulterior pronunţării minutei (soluţiei) dispuse în cauză lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil”.  Totodată, Curtea a constatat că „punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti penale definitive, anterior motivării în fapt şi în drept a acesteia, este contrară dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale referitoare la libertatea individuală şi siguranţa persoanei şi celor care consacră demnitatea umană şi dreptatea, ca valori supreme ale statului de drept”.

Îşi încetează efectele

Prin urmare, CCR a stabilit că hotărârea judecătorească trebuie să fie redactată, motivată în fapt şi în drept, la data pronunţării. „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei.

Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”, se explică într-un comunicat de presă transmis de CCR după luarea deciziei.

Important de reţinut este că deciziile Curţii Constituţionale au putere numai pentru viitor, de la data publicării în Monitorul Oficial. Actualele prevederi legale impun un termen de 30 de zile pentru motivarea unei decizii, termen care poate fi prelungit succesiv până la un total de 90 de zile, potrivit Legii 304 a organizării judiciare.

Instanţa supremă cere „ferm” intervenţia Parlamentului

Într-un comunicat de presă făcut public, joi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cere Parlamentului să pună de urgență Codul de procedură penală în acord cu decizia CCR și atrage atenția asupra implicațiilor negative majore pe care le poate genera prelungirea proceselor penale, în condițiile unui potențial ”vid” legislativ, inclusiv în privința termenelor de prescripție a răspunderii penale.

Instanța supremă atrage atenția că noua soluție legislativă trebuie să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor persoanelor implicate în procedurile judiciare, conform deciziei Curții Constituționale, dar, în același timp, este necesar să fie una realistă și să ia în considerare situația actuală a sistemului judiciar, în special supraîncărcarea și deficitul de resurse cu care acesta continuă să se confrunte de o lungă perioadă.

Comunicatul de presă:

„Înalta Curte de Casație și Justiție ia act de împrejurarea că, în ședința din 7 aprilie 2021, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.400 alin.(1), art.405 alin.(3) și art.406 alin.(1) și (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale. Jurisdicția constituțională a reținut, în esență, că ”este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și drept, la data pronunțării”, invalidând astfel soluția legislativă actuală, care prevede motivarea hotărârii judecătorești în termen de 30 de zile de la pronunțare (termen care poate fi prelungit succesiv până la un total de 90 de zile în condițiile Legii nr.304/2004).
În conformitate cu dispozițiile art.147 alin.(4) din Constituția României, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, de la data publicării în Monitorul Oficial.
În consecință, din perspectiva bunei desfășurări a activității instanței supreme, cât și a tuturor instanțelor judecătorești – având în vedere numărul mare de cauze penale aflate pe rol, importanța socială esențială a procesului penal, prin care se apără ordinea de drept și este protejată viața, integritatea fizică și psihică, libertatea și celelalte drepturi ale cetățenilor și chiar funcționarea statului de drept, luând în considerare implicațiile negative majore pe care le poate genera prelungirea proceselor penale (în condițiile unui potențial ”vid” legislativ), inclusiv sub aspectul termenelor de prescripție a răspunderii penale,
Înalta Curte de Casație și Justiție solicită ferm o intervenție cât mai rapidă a Legiuitorului pentru punerea în acord a dispozițiilor Codului de procedură penală cu dispozițiile Constituției.
Celeritatea intervenției Legiuitorului este cu atât mai necesară cu cât, începând cu momentul publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial, dispozițiile legale sus-menționate vor fi suspendate de drept, iar, după 45 de zile, își vor înceta definitiv efectele juridice, în condițiile art.147 alin.(1) din Constituția României.
Din perspectiva Înaltei Curți de Casație și Justiție, noua soluție legislativă ce va fi elaborată trebuie să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor persoanelor implicate în procedurile judiciare, conform deciziei Curții Constituționale, dar, în același timp, este necesar să fie una realistă și să ia în considerare situația actuală a sistemului judiciar – în special supraîncărcarea și deficitul de resurse cu care acesta continuă să se confrunte de o lungă perioadă.
Înalta Curte de Casație și Justiție își manifestă întreaga disponibilitatea pentru a-și pune la dispoziție expertiza în procesul de dezbatere și elaborare a unei soluții legislative adecvate, care să permită un progres real, efectiv, sub aspectul apărării drepturilor cetățenilor și, în egală măsură, a desfășurării în condiții de celeritate și de calitate a procesului penal, în vederea asigurării bunei funcționări a justiției ca serviciu public”.